Pe fetele Indigo le asteapta o cariera … exploziva!

Fiindca au constatat ca Bucurestiul si Romania “nu au fata” de valoarea lor, petele fetele Indigo, sau Indiggo, s-au gandit sa-si comercializeze “talentul” prin alte piete, jurand ca nu vor mai canta niciodata in Romania.
*** Nici Romania nu mai vrea sa le vada cantand in ea! ***

Si ce alta piata in lumea asta este mai buna pentru doua cantarete, cu mai multa atitudine decat talent, daca nu America, “the land of all [...]” -> aici completati voi cu ce credeti ca se potriveste mai bine!

“Bum! Hir iz ză piţa beibi!” au declarat fetele pentru media americana, sperand ca dupa recital vor primi o pizza gratis.

Cum s-au descurcat in timpul spectacolului puteti urmari aici:

Eu personal le urez cat mai mult succes in continuare, sa nu fie nevoite sa se intoarca in tara si sa-si care acolo cati mai multi prieteni, la fel de talentati ca si ele, care la randul lor sa nu se mai intoarca niciodata. Poate asa vom castiga si noi EuroVision-ul.

via Jurnalul National

De ce iti plac manelele?

Pustiule expilca-mi si mie de ce iti plac manelele?

Din video-ul asta se vede clar ca nu esti un manelist social. Genul care dupa o sticla de vin nu mai stramba din nas la auzul lor, ci isi da tricoul jos si se lasa “dus de val”.

Tu esti genul care traieste prin cuvintele lui Salam sau ale nu stiu carui alt sociopat parvenit, suferind de grandomanie si de invidia “dusmanilor” imaginari.

Spune-mi sincer, atunci cand asculti o astfel de porcarie te simti barbat, nu? Iti vorbeste pe limba ta intelesul tau. De fapt atunci cand asculti cacatul asta tu te transpui in pielea “personajului de basm” nu-i asa? Te vezi inconjurat de femei frumoase, intr-o masina de lux cu “dusmanii” invidiandu-te?

Sincer daca ai sta sa te gandesti putin esti la fel ca un copil de cinci anisori care poarta o masca cu Spiderman.
Si el se simte un “erou”, chiar daca imaginar, cand isi pune masca. Si el isi depaseste conditia atunci cand se afla in spatele mastii si exact ca un copil de cinci ani, mai devreme sau mai tarziu, … probabil, si tu vei afla ca “masca” nu te schimba de loc. Tu tot acelasi vei fi, indiferent in pielea cator manelisti iti imaginezi tu ca te transpui.

Singura diferenta intre tine si copilul de cinci ani este ca la varsta lui e ceva normal, nu este penibil asa cum esti tu, si, bineinteles, Spiderman este mai interesant!

Singura posibilitate de a-ti depasi conditia, de care vad ca esti atat de nemultumit, este sa muncesti pentru a ajunge acolo. Si sa stii ca si cei pe care ii admiri atat de mult au muncit la randul lor pentru a ajunge undeva.

Mai multe despre acest pusti gasiti aici.

Miorita versiunea Euro 2008

Si ca să-mi întărească, parcă, spusele din articolul precedent, uitaţi ce minunăţie de balada au scos “baietii” la o zi dupa înfrângerea suferită în faţa Olandei :

[......]
Cu toti am crezut
De la început,
Biata Miorita
Va fi chisalita,
Vom fi niste miei
În groapa cu lei,
Cu toti ne gândeam
Si ne planuiam
De la început
Nu-i nimic pierdut,
Sa jucam frumos
Si spectaculos,
Orice gol marcat
Sau punct câstigat
Va fi pretuit
Si sarbatorit…
[......]

Varianta completă a baladei o gasiţi aici.
În orice caz, foarte inspirat autorul. A dat dovadă de multă imaginaţie şi creativitate.

Mersi bă că mi-ai dat un spam cu linku’ ;)

Cosciuge pentru poponari!

Daca cumva va intrebati “Ce fac eu Sambata, pana seara cand ma duc in Banbu?” va pot da un sfat. Vizitati salonul funerar de la Romexpo.

Veti gasi acolo ultimul racnet in materie de “Fitze pan’ la moarte”. De la cosciuge cu “personalitate”, un accesoriu obligatoriu pentru toti cei care vor sa treaca in nefiinta cu stil, la lumanarele parfumate pentru inmormantari, mini-cosciuge pentru animalutele de companie si icoane bio degradabile.

Daca ajungeti la Romexpo maine, sa nu ratati:

Cosciug homosexuali
Cosciugul pentru poponari, probabil ca sunt asezati cu fata la podea, ca sa nu zic cu curu in sus!

Cosciug ferrari
Cosciugul rosu Ferrari, garantat sa intoarca priviri si sa rascoleasca suflete!

Cosciug frigider
Cosciugul cu frigider, ideal pentru a servi un martini rece in asteptarea judecatii de apoi!

Asteptam cu interes, in editia viitoare, cosciugul transparent pentru exchibitionisti si cosciugul cu gauri pentru voyeuri :)

Pozele via eCostin.com

Cenzura sau dreptul la opinie in Basarabia?

Nu stiu daca sunteti la curent cu ce se intampla in Republica Moldova mai nou, si nu inteleg de ce la noi nu sunt mediatizate de loc faptele celor 12 tineri pasibili de inchisoare pe 7 ani pentru … romanism. Oare Elodia este mai importanta?!?

Va spun eu, Elodia este moarta! A fost ucisa de Tolea si Cioaca dupa ce au aflat ca s-au infectat cu HIV de la ea. Promit sa revin cu mai multe informatii despre cazul Elodia mai jos.

… Si acum ca v-am captat atentia, sa va spun ce se intampla in Republica Moldova.

Acum cateva zile Voronin a declarat ca vrea sa-i scuteasca pe jurnalisti de amenzi.
“E rau daca puterea le inchide gura jurnalistilor de opozitie” declara Voronin la o intalnire cu sefii institutiilor de presa din Basarabia, mai departe, promitand abrogarea articolului din Codul Civil care permite sanctionarea materiala a jurnalistilor.

Mai multe despre declaratiile lui Voronin puteti citi aici.

Pana aici totul ok, chiar laudabil. Doar ca la doua zile de la declaratiile liderului comunist despre “libertatea presei” si “libera exprimare”, in cel mai pur stil democrat comunist, administratorii unui portal de stiri din republica Moldova sunt fortati sa divulge IP-urile unor tineri care si-au exprimat parerea despre sistemul aflat la putere, si au oferit niste “solutii” ce-i drept cam radicale.

Odata aflate IP-urile, au fost trimisi “experti” sa confiste calculatoarele liceenilor pe motiv ca “pun la cale o mişcare radicală, ce-şi declară drept scop lichidarea Republicii Moldova şi anexarea la România“, ca apoi sa fie chemati de procuratura mun. Chisinau ca sa fie anuntati ca pot fi acuzati de instigare la Razboi Civil si ca ii paste 7 ani de inchisoare.

Procuratura a declarat oficial ca tinerii sunt cercetati penal “pe faptul chemărilor publice la răsturnarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova şi pe faptul acţiunilor intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei, difuzate prin intermediul reţelei «Internet» de persoane neidentificate“.

Comentariile liceenilor si un articol mai elaborat pe aceasta tema gasiti aici.

Intre timp blogosfera moldoveneasca, si nu numai, a luat foc.
Reprezentantii partidelor de opozitie au luat si ei “o atitudine” oficiala, chiar daca prea slaba si timida in comparatie cu tinerii care au impanzit forumurile si blogurile.

Acestor 12 tineri/bloggeri/forumisti li s-a facut dosar penal, vor primi amenzi usturatoare si posibil 7 ani de inchisoare pentru libera exprimare pe internet, impotriva sistemului comunist, si manifestarea unui romanism, se pare… ilegal.

Am citit si eu comentariile tinerilor. Intr-adevar instiga la violenta. Actiune pe care nu o sustin si mi se pare ca nu au abordat problema corect. Dar mult mai condamnabile sunt actiunile sistemului comunist, desi de loc mirabile.

Instituirea controlului prin frica a fost intotdeauna o metoda cat se poate de comunista, insa nu cred ca se mai poate aplica si in prezent. Sincer nu cred ca un sistem dictatorial precum comunismul isi mai are locul in noua lume.

Ca urmare a actiunilor procuraturii com. Chisinau, o multime de tineri se vor aduna Sambata, 14 iunie, la rondul Arcului de Triumf din Chisinau, pentru un protest PASNIC si cat se poate de legal.

Eu in schimb am o mare nedumerire… De ce la noi in media nu a aparut nimic legat de acest eveniment, care este atat de asemanator cu cazul Ilascu, pe tema caruia s-a facut atata valva? Ce s-a schimbat intre timp?

.. Si ca sa ma tin de cuvant, referitor la serialul Elodia, ce am scris mai sus este o aberatie personala, scrisa La Plictis!

Surse:

Despre preoti, poponari si politica.

Ok, stiu ca nu este bine sa te legi de religie. Multi oameni se pot simti foarte grav jigniti daca zici ceva contrar parerilor lor, dar nu vad nici o problema in a critica putin clericismul… in fond “trebuie sa faci ce zice popa, nu ce face popa” … mai ales ce face popa.

Parintele in actiune!Fratilor cum este posibil ca un popa sa aiba voie sa se intoarca in biserica SI SA-I INVETE PE ALTII CALEA DOMNULUI dupa ce a fost filmat intr-un gang bang cu 2 tineri ( la genul masculin ), platiti cu banii din “Cutia milei” … unde mai pui ca a si insistat sa poarte sutana. Si biserica ce a facut cand a aflat de popataniile parintelui nostru protagonist? A considerat ca trebuie sa-l pedepseasca evident.. intr-un mod crud si spiritual, cum numai un popa poate intelege, luandu-i podoaba capilara norocoasa (vezi Becali), dezbracand-ul de sfintele straie bisericesti si exilandul trei luni in cainta.
Adica sa va explic eu: Omu’ s-a ras in cap ca tot e trendy, si-a tras blugii pe el si a plecat 3 luni in concediu de odihna dupa care se poate intoarce bine mersi, ca o floricica ce e, in bratele primitoare ale bisericii.. doar ca nu la aceeasi biserica.. ca deh… sa nu-l linseze enoriasii.

Vi se pare normal? Ok, nu neg, sunt o gramada de poponari peste tot, au fost din totdeauna si e treaba lor ce fac, dar un POPA sa o puna de un gang-bang cu baietii platiti din cutia milei, e mult prea mult. Sunt curios ce intelege el prin a “nu preacurvi” . Oare unde trage el linia si zice: “Nu! Ca daca fac asta ma pedepseste Domnul!”?

Si ca tot veni vorba de “Sa faci ce zice popa” de curand doi ziaristi de la Catavencu au fost undercover la trei biserici din Bucuresti incercand … si reusind la toate cele trei, sa dea mita doneze niste bani bisericilor respective in schimbul unor favoruri electorale.

Ideea care era: doi oameni din staff-ul lui Blaga/Oprescu doresc sa faca o donatie bisericii. Daca se poate ca parintele sa mentioneze candidatul la primarie in timpul slujbei ar fi ideal. Bineinteles ca toti cei trei reprezentanti ai bisericii au acceptat mita donatia cu zambetul pe buze, si mai mult sau mai putin direct au fost de acord sa indemne enoriasii cu cine sa voteze. Ba mai mult unul dintre ei a cerut sa i se dea o autorizatie pentru biserica construita fara asa ceva.

Felicitari celor doi jurnalisti care mi-au confirmat inca odata ca biserica este pusa acolo cu un scop, sa faca o treaba, si o face teribil de bine de peste 1000 de ani. Banuiesc ca nu trebuie sa mai spun care e treaba aia, nu?

Flimulete dragute cu “preotii in actiune” puteti gasi aici.

Monologistule …sa inveti sa asculti!

“Sunt oameni care nu poti sa le bagi lucruri in cap nici cu forcepsul”
Loredana Groza

Ati intalnit vreodata oameni de care pur si simplu nu ai loc? Sigur ca da! In cazul in care nu i-ati observat pana acum, atunci mai iesiti din casa, sau, in cazul in care nu sunteti siguri atunci urmariti daca:

  • intotdeauna are ceva de spus;
  • va intrerupe mereu in mijlocul unei fraze;
  • daca nu schimba subiectul imediat (probabil nu se pricepe la el), atunci sigur este proaspat informat (a vazut el un documentar pe tema respectiva…) si tine neaparat sa termine ideea inceputa de tine… sa vada toata lumea ca si el are un cuvant ferm de spus;
  • daca incepi sa povestesti ce ai patit zilele trecute sigur el are o poveste mai tare, care a avut loc chiar acum cateva momente, eventual chiar inainte sa va intalniti;
  • daca din nefericire apuca sa deschida un subiect, chair si atunci cand acesta s-a consumat iar toata lumea este vizibil plictisita, el tot mai are ceva de adaugat, facand astfel imposibila schimbarea subiectului;
  • atunci cand sunteti suparati si va varsati amarul unor prieteni, “monologistul” mereu isi va incepe discursul de consolare cu “Lasa ba, ca si eu…..” urmand ca apoi sa traga cu dintii de audienta, si sa devina un nucleu al compasiunii afisata din politete;
  • mereu discutiile cu el vor fi in contradictoriu, ajungandu-se la auto-contraziceri si concursuri de genul “care se pisa mai la distanta impotriva vantului” … verbal evident;
  • si nu in ultimul rand… de fiecare data cand ii prezentati un argument, din momentul in care ati deschis gura el incepe sa se gandesca la un contra-argument, viteza lui de reactie denotand clar ca nici macar nu s-a obosit sa inteleaga ce vreti sa spuneti.

De fapt monologistul” nu este altceva decat un motor de cautare semi-inteligent care frunzareste prin afirmatiile voastre cautand cuvinte cheie. Odata gasite cuvintele cheie, le compara cu multitudinea de idei, jumatati de fraza, concepte prost intelese si cine stie ce alte ramasite de informatii plutitoare din creierul sau, ca apoi sa va verse cat mai repede posibil un contra-argument, care sa aibe cat de cat legatura cu discutia respectiva.

Daca printr-o minune, si multi neuroni arsi, pricepe cat de cat ce ati vrea sa spuneti, si-si da seama cat de idiot a fost, incheie imediat discutia cu ceva de genul “Gata ma, stiu… nu vroiam decat sa te tachinez!” luandu-va astfel si satifactia unei dezbateri castigate si lasandu-va doar cu o durere de cap.

Din pacate inca nu am gasit o solutie buna pentru a pune la punct un “monologist”. Si va spun sincer ca ignorandu-l nu ajungi nicaieri. In 90% din cazuri “monologistul” este genul de persoana in cazul careia vorba “l-as lasa dar nu ma lasa el pe mine!” se aplica perfect.

Daca cineva stie o solutie impotriva acestor gen de oameni, va rog sa-mi spuneti si mie.

Pe mana doctorilor… (partea II)

Ziua III, ora 06:00 AM, Programul “doamnei doctor” incepe la 08:00.

Avand in vedere oponentii mei, m-am gandit ca 2 ore inaintea inceperii programului ar trebui sa-mi asigure primul loc “la coada”. Surpriza… eram al treilea.

Incet incet, timp de doua ore, lumea se tot aduna. In jurul orei 8 apare si gloata de zilele trecute, care incepe sa se certe cu restul lumii, ca lor “le-a dat doamna doctor un numar” si ei trebuie sa intre primii.
La ora noua, deci cu o ora intarziere, apare si doamna doctor, fresh si zambitoare ca o floricica. Vazand ca in salonul de asteptare se formasera doua tabere care se certau de zor, mai face un “anunt oficial” conform caruia nu se mai tine cont de numere iar intrare se face pe baza unui sistem FIFO. Ce bine ca nu am stat si eu cu o zi in urma sa-mi dea doamna doctor “un numar”.

Dupa inca o ora de asteptare, si un loc cedat in favoarea unei batrane care abia se tinea pe picioare reusesc sa intru in cabinet. Ii spun doctoritei pe cine reprezint si de ce am venit. Asistenta cauta “dosarul” bunicii mele si incepe sa scrie o reteta de medicamente. Ii dau rezultatul analizelor, si fara sa se uite pe ele imi raspune scarbita, ca ea stie ce are bunica mea si nu are nevoie de “astea”. In urma unei discutii mai aprinse doctorita se hotaraste sa-si arunce un ochi peste analize si sa-mi explice si mie ce e cu “Valorile in afara limitelor normale”. Intre timp termina si asistenta de scris reteta si-mi atrage atentia ca nu i-a prescris un medicament, nu mai stiu cum ii zice, care se scrie pe o fisa verde… dintr-un carnetel verde… ca sa vezi…, carnetel pe care statul nu i l-a mai trimis, iar ea nu are de gand sa-l cumpere din banii ei. “Vedeti si voi cum va descurcati cu el!” zice asistenta referitor la medicamentul cu regim special.

Ziua IV, conform analizelor bunica mea are VSH-ul crescut datorita unei infectii la o masea.

Mergem la dentist. Surprinzator de putina lume si destul de aerisit locul. Intra in cabinet, iese dupa 10 min. Trebuie sa mergem sa-si faca o radiografie la masele, ca “doamna doctor” nu are de unde sa ghiceasca care masea e infectata, si sa venim cu radiografiile a doua zi.

Ziua V, astazi, ora 09:00

Ne prezentam cu radiografiile la cabinetul stomatologic. Intra in cabinet, iese dupa 10 min. Zona respectiva este inflamata… nu are cum sa “lucreze” in conditiile astea, plus ca ii este frica “doamnei doctor” sa-i faca anestezie bunicii mele. Ne spune sa venim Vineri, poate pana atunci se retrage inflamatia, si poate dispare si frica dentistei….

Oare este normal sa-ti iei o saptamana concediu doar pentru a-ti face niste analize si a lua niste medicamente?

pe mana doctorilor

Asa ca fratilor mancati un mar pe zi, spalati-va pe maini si pe dinti, ca nu se stie cum ajungeti si voi … pe mana doctorilor.

Pe mana doctorilor… (partea I)

Ca un nepot bun ce sunt, sau poate din mustrari de constiinta m-am oferit sa-mi ajut bunica cu analizele medicale, retete si o vizita pana la stomatolog. MARE GRESEALA… si prin asta nu vreau sa spun ca ar fi o mare greseala ca-mi ajut bunica, ci mai degraba ca m-am oferit sa o ajut exact la capitolele sus mentionate.

Ziua I, ora 9:00

In primul rand, ma duc sa ridic fisa de analize de la cabinet.
Program: L-V 8-13 .. wtf ? nici gravidele nu au un asemenea program, dar oare cum vrei sa isi mai faca timp asistenta/doctorul de o spaga dupa program, sau in cel mai onest caz, celalalt job, la celalalt cabinet, unde lucreaza “de dupa amiaza”.

In fine, dupa o coada infernala, care nu m-a mirat de loc avand in vedere programul cabinetului, intru in posesia plicului cu rezultatele analizelor. Il deschid curios, in fata asistentei, care era vizibil iritata de faptul ca-i mananc din timpul ei pretios. Vad in unele locuri niste valori insemante cu rosu… pe semne ca nu e de bine. Nici nu am apucat sa-mi manifest dorinta de a intreba acritura care-i treaba cu “Valorile in afara limitelor normale” ca am si primit raspunsul “Domne’ tu crezi ca eu am timp sa stau cu fiecare in parte sa-I explic? Nu vezi ce-I in spate? Iti spune medicul de familie!” Am inchis plicul si am plecat… si nu ca m-am simtit intimidat de asistenta dar simteam privirile batranilor iritati, din spatele meu, deranjti de faptul ca “nu stiu mersul lucrurilor la analize”.

ora 11:30

Ma duc la cuibul de medici de familie de cartier, ca doar este vis a vis, iar doctorita era “de dimineata”. Acolo o imbulzeala si mai mare, formata din aceeasi gloata de batrani obositi, satui de stat in casa si evident… “nevorbiti”. Domna doctor inca nu a ajuns, desi peste doua ore si jumatate isi incheia oficial programul la cabinet. Dupa jumatate de ora de asteptare se trezeste o menajera, care se tot fataise pe acolo in tot acest timp, sa intrebe mirata de ce mai stam acolo, ca “Doamna doctor nu vine azi!

Comentariile sunt de prisos.

Ziua II, ora 16:00, “Doamna doctor este de dupa amiaza”.

Ajung la cabinet, gloata de ieri era deja prezenta, in mare parte, de data asta venisera cu intariri. Dupa o ora de asteptare asistenta “doamnei doctor” iese sfioasa din cabinet, si, inghitind in sec, anunta ca “doamna doctor trebuie sa plece”, dar sa asteptam ca va da “bilete la ordin” pentru ziua de maine :) ). Nu am mai stat dupa nici un bilet.